Încă de la formarea statului medieval moldovenesc, teritoriul actualului raion Călărași ținea de ținutului Orhei – Lăpușna și aceasta o demostrează recensămîntul din 1772-1774. După divizarea ținutului Orhei - Lăpușna în două județe separate, o parte din localități au trecut în județul Orhei, iar cealaltă parte în județul Lăpușna. Pînă în anul 1925, conform “Dicționarul Statistic al Basarabiei, Chișinău, 1923” Călărași era reședință de plasă în județul Orhei, cuprinzând 53 de comune rurale. După ce a fost adoptată o nouă lege administrativă, Călărași continuă să existe ca centru de plasă cu 47 de sate în componența județului Lăpușna, conform recensământul general al populației României din 1930. În august 1940 localitatea Călărași este declarată oficial oraș, iar din noiembrie a devenit centru raional. Din 1998 și pînă în 2003 a făcut parte din județul Ungheni, după care a revenit la statutul de raion, în componența căruia intră 44 localități, dintre care: 1 oraș, 27 comune și 16 sate.
Raionul Călărași este situat în zona de centru-vest a Republicii Moldova pe o suprafață de 753,5 km2, se învecinează cu raionul Nisporeni la sud-vest, Orhei – la est, Ungheni – la vest, Telenești la nord și cu Strășeni la sud-est. Capitala raionului fiind orașul Călărași. Raionul are o poziție avantajoasă din mai multe puncte de vedere. Unul din acestea este că teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina.
Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de centru a Republicii Moldova în zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării.
Pe teritoriul raionului se pot întîlni rîulețele Bîc, Ichel și Cula.
Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu de pădure și zona predominantă de cernoziom.
Clima este moderat-continentală. Temperatura medie a aerului este 9 °C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul – lunii iulie (+36 °C).
În pădurile raionului preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere se întîlnesc: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc așa animale ca: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor se poate menționa: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul.
Populația raionului, conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004, constituie 74,6 mii persoane. Densitatea populației pe un km2 este de 100 persoane. Ponderea populației rurale este de 80,5%. Populația preponderent se ocupă cu agricultura.
În raionul Călărași există o fabrică de vinuri și coniacuri, care este una din primele in Moldova, precum și alte întreprinderi din industria alimentară (conserve, zahăr, produse lactate).
Atracții turistice ale raionului
1. Cele 4 mănăstiri amplasate în forma de cruce (Frumoasa, Răciula, Hîrjauca, Hîrbovăț);
2. Cea mai veche fabrică de vinuri și divinuri din Moldova (Călărași Divin);
3. Biserici din lemn unice in Moldova (Mândra, Palanca, Horodiște, Păulești, Hoginești);
4. Rezervația Plaiul Fagului;
5. Pensiunea agroturistică unică "Casa Mierii" – Răciula;
6. Muzeul "Casa Parintească" – Palanca;
7. Sanatoriul Codru – Hîrjauca;
8. Rezervații peisagistice mari între satele Căbăești - Pârjolteni (1213 ha), Temeleuți – Vălcineț (209 ha), Tigănești (680 ha) și Sadova (407 ha);
9. 2 conace a boierilor Malski și Ruso din sec XIX. (Bahmut, Păulești);
10. Vestigii antice ale cetății de pamânt getice (sec IV-III î.e.n.) din Horodiște;
11. Monument natural geo-paleontologic "Cimitirul cailor" (2 ha), parcul de arbori seculari.
Harta raionului Călărași
|
