Raionul Rîşcani este situat la nord -vestul Republicii Moldova, la 166 km de capitala Republicii Moldova – Chişinău, şi are ca centru Raional oraşul Rîşcani. La nord raionul se învecinează cu raionul Edineţ, la est cu raionul Drochia şi municipiul Bălţi, la sud-vest cu raionul Glodeni, la vest - cu România.
Teritoriul raionului are o suprafaţă de 936,03 km2 ceea ce reprezintă 3 la sută din teritoriul ţării. Suprafaţa terenurilor agricole constituie 76,9 mii ha, inclusiv terenuri arabile – 58,3 mii ha, plantaţii multianuale – 5,6 mii ha.
Numărul total al populaţiei este de 69.415 locuitori iar densitatea populaţiei de 65,36 locuitori/km2.
Relieful are altitudini ce variază între 280 m (Pociumbeni) şi 115 m (Corlăteni).
Clima raionului este temperat - continentală, influenţată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud - Vest şi continental - excesive din Nord - Est. Temperatura medie în luna ianuarie e de minus 8-10oC în luna iulie plus 20-25°. Cantitatea anuală de precipitaţii constitute circa 600 mm/m2.
Apele raionului fac parte din bazinul Mării Negre. Pe teritoriul raionului curg rîurile Prut (rîu de frontieră cu România), rîuleţele Răut, Ciuhur, Copăceanca, Racoveţ, Pamerniţa, Camencuţa. În 1978 a fost finalizată construcţia nodului hidrotehnic „Costeşti - Stînca" (consţrucţie comună a URSS şi România) cu capacitate de 32 MGW. Suprafaţa bazinului acvatic, care deserveşte staţia hidroelectrică e de 59 km2 şi volumul de apă 1280 mln m3.
Raionul mai dispune de terenuri subacvatice cu suprafaţa totală de 4007 ha, inclusiv: iazuri - 3780 ha.
Flora: Pe o suprafaţă de circa 4,5 mii ha se întind pădurile care sînt predominate de speciile de stejar, arţar, fag, tei, ulm, carpen şi altele.
Fauna raionului e constituită din diferite specii de mamifere, păsări, reptile şi a. În păduri se pot intîlni: mistreţi, căprioare, vulpi, iepuri, bursuci, diferite mici rozătoare, deasemenea păsări cum ar fi: privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, sticletele, grangurul; reptile: şarpele de casă, vipera, năpircă. Bazinele acvatice sînt populate de vidre, ondatre; păsări: raţe sălbatice, lişeţe, fundaci, gîşte, lebede; peşti: şalău, plătica, somn, crap, caras, şaran, biban, porcuşor si a.
Solul este reprezentat prin diferite tipuri de cеornoziom. Resursele naturale de pe teritoriul raionului sînt reprezentate prin materialele de construcţie: calcar, argila, nisip, prundiş care se află în apropierea satelor Druţa, Corlăteni, Branişte, Şaptebani.
Calcarul este extras din lanţurile de ridicături stîncoase ale „Toltrelor Prutului", constituind o valoare de unicat în Europa. O bună parte a raionului este situată pe fundul fostelor mări Tortoniană si Sarmatică.
În componenţa raionului Rîşcani intră 55 localităţi: 2 oraşe (Rîşcani, Costeşti), 6 localităţi în componenţa oraşelor, 26 sate (comune), 47 localităţi din componenţa satelor (comunelor), 28 de primării.
Scurt istoric
Localitatea Rîşcani a fost întemeiată în decada a doua a sec. XIX. Denumirea şi-a luat începutul de la numele boierului Rîşcanu-Derojinski al cărui neam a stapînit aici intre anii 1818-1930.
Prima atestare documentară a unei localităţi pe locul actualului oraş Rîşcani datează cu a.1602. Actualul oraş Rîşcani s-a constituit din unirea a trei sate apropiate: Copăceanca, Ivanuşca şi Nihoreni.
Către anul 1856 localitatea prosperă și pentru a valorifica în continuare pămînturile la periferia moșiei sunt împroprietăriți cu pămînt coloniști germani. Tot în această perioadă pe malul stîng al rîuleţului Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Dupa datele recensamîntului din a. 1859 în localitatea Rîşcani erau 167 case şi 1 164 locuitori.
În anul 1868 la 15 mai este construită o staţie poştală, cu un an mai tîrziu în octombrie este construită o școală publică pentru băieți. În anul 1871 este instituit un spital cu 20 de paturi, iar în 1874 a fost deschisă și o școală de meserii. În anul 1886 este începută construcția clădirii gimnaziului „M. Eminescu” din localitate. Gimnaziul a fost deschis la 1 iulie 1913. Astăzi în această clădire își are sediul Liceul teoretic „L. Damian”.
La sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, localitatea reprezenta un mic centru comercial, unde de-a lungul străzii centrale se întindeau mici prăvălioare, care tîrguiau cu toate cele necesare pentru gospodăriile ţărăneşti, iar pe altă parte se înghesuiau căruţele cu mărfuri produse la sat. |
