Raionul Rezina este fondat în 1940 pe 11 noiembrie. Raionul Rezina este situat pe malul drept al Nistrului , la 98 km de municipiul Chișinău.

Suprafaţa totală a raionului este de 621,79 km².

Populaţia raionului numără 56,3 mii persoane densitatea acesteea fiind de 73,12 locuitori/km². Raportată la populaţia ţării aceasta reprezintă mai puţin de 1,6%. Structura pe sexe a populaţiei este echilibrată, caracterizînd-se prin o uşoară prevalare a sexului feminin (circa 51%). Populaţia urbană constituind circa 32 %, iar rurală – circa 68 %. După numărul populaţiei, în comparaţie cu alte raioane din republică, raionul Rezina este pe ultimele 5 locuri.

Din punct de vedere demografic populaţia raionului prezintă un grad înalt de omogenitate. Ponderea cea mai mare revenind moldovenilor – 96%. Celelalte etnii se repartizează în felul următor: ucraineni – 2%, ruşi – 1% şi 1% alte etnii.

Prin aşezarea sa geografică, teritoriul Rezinei face parte din podişul de nord al Republicii Moldova, fiind brăzdat, în partea de Nord, de Valea Rezinei. Relieful raionului Rezina dispune de resursele minerale de pietriş, nisip, lut, piatră şi materie primă pentru fabricarea cimentului.

Aşezat pe trei terase formate de malul abrupt al Nistrului, raionul are o climă caldă, temperată, influenţată de clima Carpaţilor estici şi a Cîmpiei Ucrainene. Temperatura medie anuală, în această zonă, oscilează între 8-9 grade C; iarna, atingînd uneori minus 20-25 grade, vara +35-40 grade. În prezent clima din această zonă a Nistrului a devenit mai călduroasă decît în secolul trecut. Faptul se explică, dupa cum se ştie, prin evoluţia călduroasă a climei în Europa de Vest şi de Est, schimbarea temperaturii fiind determinată de diferiţi factori naturali şi umani.

Pe solul scund creşte o vegetaţie petrofită caracteristică pentru pantele calcaroase. Stîncile abrupte ale defileurilor sunt înzestrate cu peşteri şi grote, care prezintă un interes deosebit pentru turişti. Pe teritoriul raionului se întîlnesc cascade, izvoare şi fîntîni, cu apă rece şi gustoasă, ce îşi au începutul din rezervaţiile peisagiste Ţîpova şi Saharna. În partea de apus, dacă mergem pe drumul ce duce spre Orhei, ajungem la moşia satului Ţareuca, cu care oraşul se învecinează la asfinţit. Satul vechi Rezina era aşezat la gura rîuleţului Rezina, pe malul rîului Nistru.

Raionul Rezina are 41 localități dintre care: 1 oraș, 24 comune și 16 sate.

Localitatea are un profil turistic accentuat datorită obiectivelor turistice naturale din preajmă.

Toată zona Rezinei, situată pe malul rîului Nistru, este foarte pitorească. Un interes deosebit prezintă două rezervații naturale: Saharna (de 670 ha) și Ţipova (de 430 ha). De o rară frumusețe este rîulețul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante se numără „Cascada Ţiganului” cu înălțimea de 4m și lățimea de 6m, însuși bulboaca avînd adîncimea de 10m. Rezervația naturală Ţipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului și pe valea rîului Ţipova, care, curgînd prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălțime de 10-16 m. Pe malul drept al acestui rîu, între văgăuna Blănăriței și Valea-Satului, se mai păstrează urmele unei fortificații getice. Lîngă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stîncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele.

Lîngă satul Ţipova se află complexul monastic cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Acest ansamblu de unicat e compus din două mănăstiri - una rupestră, de construcție veche, înălţată probabil prin secolele XI-XII și alta mai nouă, edificată în secolele XVI-XVII. Mănăstirea veche, săpată într-o stîncă gigantică de calcar, include 18 peștere, legate prin treceri interioare. Ea este una din cele mai importante construcții mănăstirești rupestre de pe malurile rîului  Nistru.

La Saharna se mai găsește vechea clădire a școlii de viticultură edificată la începutul secolului al XIX-lea de moșierul Nicolae Apostolopulo și o cramă din secolul al XIX-lea.

În zona Rezinei și în apropierea ei se află mai multe monumente arheologice: așezările geto-dacice de la Horodişte, Ţipova, Ţareuca, Mateuţi şi Saharna. Lîngă satul Răzeşti a fost găsit scheletul unui dinoteriu care a trăit cu circa 5 milioane de ani în urmă.

În sudul orașului Rezina, la circa 4 km, se găsesc niște foste chilii și lăcașuri de rugăciune săpate în calcarul unor înălțimi. Ele datează de 800-900 de ani. În consecință, în apropierea acestui sit a fost întemeiată mănăstirea Saharna.

Scurt istoric

Descoperirile arheologice efectuate pe teritoriul raionului Rezina stau marturie faptul că primele aşezări omeneşti pe aceste meleaguri au apărut în epoca neoliticului (mil VII-V a. Chr.). Lîngă satele Solonceni, Stohnaia şi Echimăuţi s-au găsit urme ale existenţei unor comunităţi teritoriale şi culturale ale familiilor unor triburi înrudite. Solul mănos, potrivit pentru creşterea vitelor şi pentru agricultură, apa Nistrului şi pădurile, care constituiau un bun adăpost, au fost elementele care au favorizat aparţia aşezărilor omeneşti pe aceste locuri.

Primele ştiri despre strămoşii noştri, tracii de nord, ne parvin din sec. al XIII-lea. La începutul sec. XIII-lea, conducătorul geţilor Burebista uneşte comunităţile getice formînd un stat geto-dac unitar. Acest stat, numit Dacia, include şi teritoriul de astăzi al localităţii Rezina.

Prima atestarea a localităţii Rezina, ca sat boieresc, o găsim într-un document din 5 februarie 1495, prin care Domnul Ţării Moldovei Ştefan cel Mare întăreşte lui Toader, satul Rezina, unde a fost Alexa vătăman, pe Nistru, la gura Rezinei, cumpărat de la rudele sale, strănepoţi ai marelui Negrea cu 70 de zloţi tătăreşti.

Numele “Rezina” provine de la hidronimul Rezina, afluent al rîului Nistru, atestat în documentele moldoveneşti în anul 1437 şi la gura căruia s-au aşezat cu traiul primii locuitori. La rîndul său, hidronimul Rezina, pare să aibă la bază numele unei moşii pe al cărei stăpîn îl cheamă Răzanu. În apropierea acestei moşii, sau poate chiar pe teritoriul ei, curgea rîuleţul care a fost numit Rezina.