| |   Logare  
RO | RU | EN
Unităţi administrativ-teritorialeCatalogul FirmelorServiciiContacte site
cautare avansata
 
 
 
 
 
 
Timpul Chişinău
Descrierea generală a raionului Orhei

Raionul  Orhei este situat în Centrul Moldovei, cu un teritoriu compact, care de la Est spre Vest se extinde peste 40 кm, de la nord spre sud se extinde la 40 кm. Centrul raional este îndepărtat de la capitala Moldovei, oraşul Chişinău, la o distanţă de 40 km spre Nord - Est. La nord raionul se mărgineşte cu raionul Rezina, la est hotarul este rîul Nistru, la sud se mărgineşte cu raionul Criuleni şi la nord-est cu raionul Teleneşti şi Călăraşi.

            Suprafaţa totală a raionului Orhei, constituie 122831 hectare, ori 122,83 km2. Terenurile arabile constituie 58 223 ha, păduri - 24 677 ha, imaşuri - 13 570 ha, terenuri ocupate cu apă - 3 412 ha.

Populaţia raionului constituie -116,3 mii persoane, inclusiv: urbană - 25,7 mii persoane, rurală - 90,6 mii persoane. Densitatea populaţiei constituie circa 100 oameni la km2.

În componenţa raionului sunt incluse 75 de localităţi, inclusiv un oraş şi 37 de sate (comune), organizate în 38 de primării.

Relieful terenurilor raionului este împărţit în următoarele unităţi orografice mari :

      1. Podişul Moldovei Centrale (Codru), partea de nord-est, reprezintă o combinaţie de cumpene înguste în formă de creastă cu văi adînci şi largi, versanţii cărora  sunt fragmentaţi de depresiuni numite hîrtoape.

2.      Cîmpia ondulată a Moldovei de  Nord, care este caracterizată  prin forme domole  de relief, fapt ce determină manifestarea relativă  a procesului  de eroziune a solurilor, avînd însă altitudini absolute mai mici - 200 – 250 m, unde se încadrează valea rîului Răut care străbate de la nord la sud  şi rîuleţul  Cogîlnic. 

     Terenurile de podiş, formate de rîul Răut în primăriile date formează un platou în mărime de circa 6500 hectare, pe care sînt amplasate terenuri private, păşuni şi altele.

3.      Dealurile Prenistrului şi terasele lui, se caracterizează cu altitudinea de 250 – 300 m, fragmentarea verticală 150 – 200m. Versanţii de vest sunt lenţi, iar cei de est coboară brusc spre Nistru.

Clima: Raionul Orhei se caracterizează printr-o climă temperată continentală, cu iarna blîndă şi scurtă (temperaturile medii a lunei ianuarie: 3–50C), vara caldă şi lungă (temperaturile medii a lunei iulie 20–220C).

Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice variază anual în limitele a  450 – 550 mm.  Din suma anuală de precipitaţii aproximativ 65 – 70 % cad în perioada  caldă a anului (aprilie – noiembrie) şi numai 30% în perioada rece (decembrie – martie) sub formă de zăpadă şi lapoviţă.

            Flora: Fondul forestier, din suprafaţa raionului, ocupă circa 20 la sută şi constituie 24277 hectare. Speciile de bază în cadrul fondului forestier a statului  sunt: gorun, stejar, frasin , carpen, tei, salcîm.

Hidrografie: Resursele acvatice a raionului sunt compuse din: apele subterane, apele rîurilor Nistru, Răut, rîuleţele Vatici, Cula,  Cogîlnic, iazuri şi apele freatice şi fluviale. Pe teritoriul raionului sunt circa 162 de lacuri şi iazuri artificiale care ocupă o suprafaţă de  975 hectare. Pe teritoriul primăriilor sunt deasemenea 4763 fîntîni mină şi 213 fîntîni artiziene (sonde), totodată sînt luate la evidenţă 133 de izvoare, dintre care şi izvorul din satul Jeloboc cu capacitatea de 401 litri pe secundă.

Rîul Nistru trece prin  teritoriul comunei Jora de Mijloc şi satului Vîşcăuţi, pe pămînturile acestor primării sunt construite sisteme mari de irigare, unde  intens se folosesc  apele Nistrului. Apele rîului Răut traversează raionul de la  est spre vest-sud, prin teritoriul majorităţii  primăriilor. În multe cazuri, apele rîului puţin se folosesc pentru irigarea culturilor agricole amplasate în bazinul rîului. Apele celorlalte rîuleţe nu se folosesc intens. Pe teritoriul comunei  Bieşti, cercetările geologice au depistat reserve mari de apă potabilă, care poate aproviziona populaţia oraşului Orhei sută la sută.

Scurt istoric

Raionul Orhei a fost format la 11 noiembrie 1940. Trecutul Orheiului atît de bogat în evenimente, rămîne pînă în ziua de azi în mare măsură plin de mister şi neştiut, ascuns dincolo de rînduirea mileniilor. Savanţii încearcă să elibereze secolele demult apuse de negura ce le învăluie. În împrejmuirile Orheiului şi astazi mai ies la iveală numeroasele urme ale unei culturi originale, aparţinînd triburilor ce populau odinioară aceste locuri.

Primele mărturii referitoare la Orhei atestate, în vechile documente moldoveneşti, datează din anii `70 ai sec. XVI. Catedrala de piatră albă, ce se înalţă şi astăzi pe un dîmb la intrarea în oraş. Tot aici a fost instalată şi statuia din bronz a lui Vasile Lupu, domnitor al Ţării Moldovei în anii 1634-1653. Acest original edificiu – unul dintre monumentele de arhitectură moldovenească medievală, a fost ridicat conform voinţei domneşti.

La 1835 Orheiul a devenit centru de “уезд”. A crescut numărul populaţiei, a căpătat dezvoltare industria meşteşugărească, dar din punct de vedere economic, Orheiul nu mai putea concura cu asemenea noi centre industrial-comerciale ca Chişinăul, Bălţul, Benderul. Pomenindu-se relativ departe de căile comerciale, orăşelul de pe Răut a ajuns într-o stare de decădere. Ocupaţia burghezo-moşierească ce a durat 22 de ani (1918-1940) a avut pentru Orhei consecinţe foarte nefaste. A început invazia hoardelor fasciste. După aproape trei ani de ocupaţie fascist, orăşelul de pe Răut era pustiit şi ruinat.

Astăzi, Orheiul a devenit un oraş modern, care îşi caută propria identitate. Parcuri şi alei, care constituie monumente arhitecturale, străzi străjuite de arbori, statuia domnitorului Vasile Lupu, biserica” Sf. Dumitru”, construită de acelaşi domnitor şi ctitorită în anii 1638-1639 – sunt realizări ale prezentului şi mărturii incontestabile ale trecutului.

Dezvoltarea raionului este influenţată de poziţia în zona de tampon a capitalei şi relaţiile economice, sociale şi culturale intense facilitate de rolul de nod rutier şi legătura directă cu Bălţi, Soroca, Rezina, Rîbniţa, Străşeni, Călăraşi, Ungheni.

Raionul Orhei este recunoscut atît pe plan naţional, cît şi internaţional, datorită prestaţiei şi importanţei sale cultural-istorice, care dispune de curiozităţi turistice cum ar fi: arii naturale protejate (rezervaţia peisajeră Trebujeni), muzee, cetăţui şi monumente istorice.

Raionul Orhei deţine un număr impunător de locuri pitoreşti, monumente ale patrimoniului cultural, exemple reprezentative ale arhitecturii tradiţionale, aşezări geto-dace, fortificaţii medievale, conace boiereşti, complexe monahale rupestre, mănăstiri şi biserici istorice care prezintă un interes deosebit atît pentru vizitatorii autentici cît şi pentru cei străini.

Complexul muzeal “Orheiul Vechi este o adevărată comoara din istoria raionului Orhei. Este o aşezare medievală cu suprafaţa de 200 ha, în formă de cupă cu maluri ascuţite şi abrupte. Ruinele fostelor edificii, numeroasele lucruri descoperite şi reabilitate în zilele noastre crează o viziune asupra vieţii din trecut şi a oamenilor care au trăit în secolele XVI-XVII. Ele prezintă istoria pămîntului nostru străbun.

Hatra raionului Orhei

 

  Copyright Primaria.md © O solutie AsistentIT
Vizite 5856 (7410874) Unice 586 (172589)
Generic ViagraBuy Viagra Weight Loss medicinesBuy CialisOnline ViagraMedicines online. Viagra and CialisFrance CigarettesEU CigarettesMarlboro CigarettesUSA cigarettes