Planul de Acţiuni UE Moldova este un document politic care stabileşte obiectivele strategice ale cooperării dintre Moldova şi UE. Cadrul temporar de implementare a Planului de Acţiuni a fost de 3 ani. Implementarea sa a avut ca scop să contribuie la îndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), să încurajeze şi să susţină obiectivul Moldovei vizînd integrarea de mai departe în structurile economice şi sociale europene. Implementarea Planul de Acţiuni trebuia să avanseze semnificativ ajustarea legislaţiei, normelor şi standardelor Moldovei la cele ale Uniunii Europene. În acest context, Planul de Acţiuni  avea menirea să construiască o bază solidă pentru integrarea economică bazată pe adoptarea şi implementarea regulilor şi reglementărilor economice şi comerciale avînd potenţialul să sporească comerţul, investiţiile şi creşterea. Mai mult ca atît el avea ca scop elaborarea şi implementarea politicilor şi măsurilor vizînd promovarea creşterii economice şi coeziunii sociale, reducerea sărăciei şi protejarea mediului, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung al dezvoltării durabile.

Planul de Acţiuni a stabilit un set cuprinzător de priorităţi în domeniile incluse în Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Printre aceste priorităţi, toate fiind importante, o atenţie specială trebuie să fie acordată următoarelor:

• eforturi susţinute privind o soluţionarea viabilă a conflictului transnistrean;
• continuarea consolidării stabilităţii şi eficienţei instituţiilor ce garantează democraţia şi supremaţia legii;
• asigurarea respectării libertăţii presei şi de exprimare;
• continuarea consolidării capacităţilor administrative şi judiciare;
• reluarea cooperării cu Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI);
• implementarea acţiunilor vizînd reducerea sărăciei, consolidarea creşterii economice asigurate de sectorul privat şi durabilitatea fiscal;
• ameliorarea climatului investiţional prin reforme structurale adecvate în vederea asigurării condiţiilor nediscriminatorii, transparente şi previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu corupţia;
• progresul spre un sistem eficient şi cuprinzător de management al frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei inclusiv sectorul transnistrean;
• acţionarea în vederea oferirii de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome prin asigurarea controlului efectiv al originii mărfurilor din Moldova;
• intensificarea luptei împotriva crimei organizate, inclusiv traficul de fiinţe umane;
• asigurarea eficienţei managementului fluxurilor migraţional, inclusiv iniţierea procesului vizînd încheierea unui Acord de readmisie între UE şi Moldova;

    Progresul în realizarea acestor priorităţi a fost monitorizat în cadrul organismelor stabilite de Acordul de Parteneriat şi Cooperare şi Comisia Europeană.

        Ultimul Raport de Progres a subliniat caracterul neregulat al procesului de implementare a PA UE – RM, unele domenii înregistrînd progrese mai relevante decît altele. Raportul a relevat progresul important în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului instituţional, procedurile de control şi de certificare a originii mărfurilor, intrarea în vigoare a acordurilor privind facilitarea acordării vizelor şi readmisia, cooperarea pozitivă cu Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM). Adiţional, au fost menţionate ca realizări tangibile gestionarea corectă şi transparentă a alegerilor locale din 2007 şi colaborarea pozitivă cu UE privind procesul de reintegrare a ţării.

În domeniul asigurării independenţei justiţiei, progresul înregistrat s-a datorat, în principal, îmbunătăţirilor operate asupra cadrului legislativ în contextul noilor reglementări ale Consiliului Superior al Magistraturii, creării Institutului Naţional de Justiţie, precum şi consolidării calificării profesionale a judecătorilor. Adoptarea unor noi prevederi legale cu privire la asistenţa juridică garantată de stat şi expertiza anticorupţie a proiectelor de legi ca etapă obligatorie în procesul de aprobare a legilor, au fost de asemenea menţionate ca rezultate semnificative.

          De asemenea, Raportul de Progres a accentuat progresele ţării la nivel macro-economic. A fost subliniat progresul în sfera reducerii poverii administrative şi regulatorii privind activitatea antreprenorilor, precum şi succesul în îmbunătăţirea legislaţiei vamale şi de control şi asigurarea transparenţei achiziţiilor publice. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate Legea cu privire la principiile de bază şi mecanismele de reglementare a activităţii de afaceri, care stipulează că toate reglementările noi ce vizează afacerile urmează să fie în conformitate cu legislaţia, toate proiectele de legi propuse să fie însoţite în mod imperios de o evaluare deschisă şi transparentă a impactului de reglementare, unu cadru riguros al drepturilor şi responsabilităţilor pentru toate inspecţiile şi controalele de stat să fie instituit.

Concomitent cu evidenţierea progreselor, raportul CE a subliniat că implementarea eficientă a reformelor rămîne o provocare în domeniul justiţiei, luptei împotriva corupţiei, precum şi a asigurării libertăţii mass-media şi îmbunătăţirii climatului investiţional şi de afaceri.

După publicarea Raportului de Progres, Guvernul a iniţiat procesul de elaborare a unui plan de acţiuni, care are ca scop gestionarea problemelor şi deficienţelor indicate de către CE. În mai 2008, Comisia Naţională pentru Integrare Europeană a aprobat Agenda Internă de Integrare Europeană pentru anul 2008. Agenda conţine capitole separate privind consolidarea independenţei justiţiei şi libertatea mass-media, asigurarea respectării drepturilor omului, sporirea luptei împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea climatului investiţional.

Capitolul privind consolidarea independenţei justiţiei prevede o serie de acţiuni orientate spre stabilirea clară a competenţelor procurorului, fortificarea capacităţilor sistemului juridic (inclusiv a Institutului Naţional de Justiţie) şi reforma asistenţei juridice garantate de stat.

Acţiunile în vederea asigurării libertăţii mass-media se referă la asigurarea accesului la informaţia de interes public, precum şi asigurarea transparenţei activităţii audiovizualului şi mass-media.

Asigurarea respectării drepturilor omului vizează garantarea libertăţii adunărilor publice, asigurarea dreptului de candidare la poziţii publice, asigurarea libertăţii religioase şi drepturile minorităţilor, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi de securitate a condiţiilor de muncă şi intensificarea combaterii traficului de fiinţe umane.

Măsurile anti-corupţie au prevăzut îmbunătăţirea generală a procesului de gestionare a serviciului public, asigurarea transparenţei angajării prin promovarea concursului obligatoriu pentru funcţiile vacante, reducerea factorilor sistemici de încurajare a corupţiei şi instruirea relevantă.

Îmbunătăţirea climatului investiţional a fost proiectată prin continuarea reformei regulatorii şi introducerea unei evaluări eficiente a impactului proiectelor de acte normative, îmbunătăţirea procedurilor vamale şi fiscale, dezvoltarea sistemului financiar (bancar, contabilitate, piaţa financiară non-bancară), îmbunătăţirea calităţii infrastructurii, metrologiei şi standardizării.

De asemenea, a fost atrasă atenţia asupra monitorizării reformelor privind asistenţa socială de stat şi dezvoltarea durabilă a societăţii în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului.

O serie de măsuri prevăzute de Agendă tind să fortifice rolul societăţii civile şi mass-media şi să asigure buna guvernare. Scopul acestor măsuri îl constituie încurajarea participării societăţii civile în procesul de monitorizare a implementării politicii publice şi respectarea drepturilor omului prin asigurarea accesului la informaţie a organizaţiilor societăţii civile, sporirea transparenţei procesului de luare a deciziilor şi stabilirea canalelor eficiente de comunicare între guvern şi societatea civilă. Acest aspect este valabil şi pentru rolul mass-media.

În general, s-a intenţionat ca măsurile implementate prin intermediul Agendei să producă efecte tangibile, contribuind la sporirea nivelului de conştientizare de către societatea civilă şi mass-media a acţiunilor politicilor publice şi la monitorizarea activităţilor Guvernului.