| |   Logare  
RO | RU | EN
Unităţi administrativ-teritorialeCatalogul FirmelorServiciiContacte site
Prima pagină

Prezentarea generală

Istoricul localităţii

Galerie foto

Mediul natural

Mediul socio-cultural
Resurse umane
Instituţii şcolare
Instituţii culturale
ONG-uri
Sănătate publică
Sport şi agrement

Turism si servicii hoteliere

Dezvoltarea infrastructurii de bază
Căile de transport
Gazificarea localităţii
Apa şi canalizarea
Managementul deşeurilor
Telecomunicaţii

Agricultura

Economia

Realizări

Necesităţi

Administraţia
Structura primăriei
Mesajul primarului
Contacte
 
 
 
 
 
 
Timpul Chişinău
Istoricul localităţii - Primăria s. Buda
Raionul Călăraşi

            În epoca feudală, 11 localităţi din Moldova purtau acelaşi nume – Buda. În vorbirea arhaică strămoşească, Buda înseamnă colibă, locuinţă în cîmp sau pădure. Cînd exact a apărut satul Buda nu poate spune nimeni. Deoarece în „Registrele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopol” e fixat în anul 1661, la 1 august, această dată e luată de istorici drept prima atestare documentară a aşezării.

Recensămîntul populaţiei, făcut de către administraţia militară rusă în anii 1772-1774, a înregistrat în Buda 10 curţi părăsite. Toţi se ascunseră în codru.

La 22 aprilie 1835, în Buda au fost înregistrate 6 familii de slujitori ai cultului şi 40 familii de ţărani. Timp de 20 de ani, din 1846 şi pînă în 1869, moşia a fost condusă de Andrei Vrabie. În 1859, în cele 53 de case din Buda trăiau 253 locuitori. Mănăstirea Căpriana avea la Buda 1727 desetine de pădure.

În 1871-1875 moşia satului Buda e făcută danie Mănăstirii Vatoped de pe muntele Athos şi dată pe 5 ani în arendă cetăţeanului bulgar Kovalgi. Pe atunci localitatea întrunea 65 de curţi.

Întrucît în 1879 biserica din nuele s-a năruit, în 1882 credincioşii obţinuseră permisiunea să ridice în Buda o biserică de piatră, pe lîngă care, în 1895 a fost deschisă o şcoală parohială. La 1 septembrie 1901 Buda avea şi şcoală publică de o clasă.

În dicţionarul geografic al Basarabiei, editat la Bucureşti în 1904, satul posedă 73 de case. Locuitorii, ţărani români, împroprietăriţi din pămîntul mănăstirii, au 391 desetine de pămînt, restul moşiei aparţine Mănăstirii Căpriana. Există o şcoală elementară, unde se învaţă ruseşte.

Potrivit datelor statistice, în 1912  Buda număra 120 de ogrăzi cu 431 locuitori. Peste 5 ani, în 1917, ţăranii, încurajaţi de dezmăţul bolşevic, au acaparat averea mănăstirii. În 1922, în urma reformei agrare, 71 ha de pămînt au fost repartizate nevoiaşilor din Buda.

În toamna anului 1940, comisarii roşii au înregistrat în s. Buda 1340 locuitori, dintre care 994 erau moldoveni şi 346 ţigani.

După război, sovieticii i-au încredinţat postul de preşedinte al sovietului sătesc celui mai sărac om din sat, iar pe fosta moşie boierească ce cuprindea 126 ha a fost întemeiat un sovhoz. În 1949 s-a format în sat kolhoz, specializat în viticultură şi pomicultură. În 1969, Buda avea 942 locuitori, 2 brigăzi mixte, şcoală de 8 ani, club, bibliotecă, punct medical şi un magazin.

În 1994,  o dată cu demararea procesului de împroprietărire a ţăranilor cu pămînt, o parte din săteni îşi lucrează cotele lor de teren în mod individual, o altă parte au fondat o cooperativă de producţie, care însă a activat numai 7 ani.

Reforma administrativ-teritorială de la începutul anului 1999 a plasat satul Buda împreună cu localităţile Căbăieşti şi Ursari în componenţa comunei Pîrjolteni. În sat locuiau cca 900 de oameni. Activa şcoala de 8 ani, biserica, biblioteca şi un magazin.

  Copyright Primaria.md © O solutie AsistentIT
Vizite 434 (7677186) Unice 269 (174011)
Generic ViagraBuy Viagra Weight Loss medicinesBuy CialisOnline ViagraMedicines online. Viagra and CialisFrance CigarettesEU CigarettesMarlboro CigarettesUSA cigarettes